vernisa - explicat in DEX

vernisa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VERNISÁ¹, vernisez, vb. I. Tranz. A acoperi un tablou în ulei cu un strat de vernis (pentru a proteja culorile și a le da strălucire). – Din fr. vernisser.

vernisa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VERNISÁ², vernisez, vb. I. Tranz. A deschide, a inaugura o expoziție (de sculptură, pictură, grafică etc.) – Din vernisaj (derivat regresiv).

vernisa (Dicționar de neologisme, 1986)
VERNISÁ¹ vb. I. tr. A acoperi un tablou cu vernis. [< fr. vernisser].

vernisa (Dicționar de neologisme, 1986)
VERNISÁ² vb. I. tr. A face un vernisaj, a deschide, a inaugura (o expoziție). [< vernisaj].

vernisa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VERNISÁ¹ vb. tr. a da cu vernis (1). (< fr. verniser)

vernisa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VERNISÁ² vb. tr. a inaugura o expoziție (de pictură, sculptură, grafică etc.). (< verniasaj)

vernisa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vernisá (a ~) vb., ind. prez. 3 verniseáză

vernisa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VERNISÁ¹, vernisez, vb. I. Tranz. A acoperi un tablou în ulei cu un strat de vemis (pentru a proteja culorile și a le da strălucire). — Din fr. vernisser.

vernisa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VERNISÁ², vernisez, vb. I. Tranz. A deschide, a inaugura o expoziție (de sculptură, pictură, grafică etc.) — Din vernisaj (derivat regresiv).