verișorică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) VERIȘORÍCĂ,verișorici, s. f. (Fam., rar) Diminutiv al lui verișoară. – Verișoară + suf. -ică.
verișorică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) verișorícă (fam., rar) s. f., g.-d. art. verișorícii
verișorică(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) VERIȘORÍCĂ s. f. (Fam., rar) Diminutiv al lui verișoară. — Verișoară + suf. -ică.