veracitate - explicat in DEX

veracitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VERACITÁTE s. f. (Livr.) Veridicitate. – Din fr. véracité, lat. veracitas, -atis.

veracitate (Dicționar de neologisme, 1986)
VERACITÁTE s.f. (Liv.) Caracterul a ceea ce este adevărat, conform cu realitatea. [Cf. fr. véracité, lat. veracitas].

veracitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VERACITÁTE s. f. veridicitate. (< fr. véracité, lat. veracitas)

veracitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
veracitáte (livr.) s. f., g.-d. art. veracitắții

veracitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*veracitáte f. (lat. verácitas, -átis, d. verax, adevărat). Calitatea de a fi adevărat: a stabili veracitatea unuĭ fapt.

veracitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VERACITÁTE s. f. (Livr.) Veridicitate. — Din fr. véracité, lat. veracitas, -atis.