ventriloc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VENTRILÓC, -Ă, ventriloci, -ce s. m. și
f. Persoană care poate rosti cuvintele fără a mișca buzele și fără a deschide gura, dând impresia că vorbește din abdomen. [
Var.:
ventrilóg, -ă s. m. și
f.] – Din
fr. ventriloque.