veninos - explicat in DEX

veninos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VENINÓS, -OÁSĂ, veninoși, -oase, adj. Care conține sau secretă venin (1); care este otrăvit, care poate otrăvi. ♦ Fig. Răutăcios, dușmănos; plin de răutate. – Lat. venenosus sau venin + suf. -os.

veninos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
veninós adj. m., pl. veninóși; f. veninoásă, pl. veninoáse

veninos (Dicționaru limbii românești, 1939)
veninós, -oásă adj. (lat. venenosus, it. velenoso, sp. venenoso). Plin de venin, care are venin: șerpĭ veninoșĭ, plante veninoase. Fig. Invidios, răutăcĭos: limbă veninoasă.

veninos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
veninos a. 1. plin de venin (vorbind de animale): scorpie veninoasă; 2. fig. răutăcios: gură veninoasă. [Lat. VENENOSUS].

veninos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VENINÓS, -OÁSĂ, veninoși, -oase, adj. Care conține sau secretă venin (1); care este otrăvit, care poate otrăvi. ♦ Fig. Răutăcios, dușmănos; plin de răutate. — Lat. venenosus sau venin + suf. -os.