venerație - explicat in DEX

venerație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VENERÁȚIE s. f. Respect profund, stimă deosebită, prețuire adânc respectuoasă pentru cineva sau ceva. [Var.: (înv.) venerațiúne s. f.] – Din fr. vénération, lat. veneratio, -onis.

venerație (Dicționar de neologisme, 1986)
VENERÁȚIE s.f. 1. Respect pios pentru ceea ce este considerat sacru. 2. Respect profund pentru o anumită persoană. [Gen. -iei, var. venerațiune s.f. / cf. fr. vénération, lat. veneratio].

venerație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VENERÁȚIE s. f. respect pios, adorare a ceea ce este considerat sacru. ◊ respect, stimă profundă. (< fr. vénération, lat. veneratio)

venerație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
veneráție (-ți-e) s. f., art. veneráția (-ți-a), g.-d. veneráții, art. veneráției

venerație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VENERÁȚIE s. f. Respect profund, stimă deosebită, prețuire adânc respectuoasă pentru cineva sau ceva. [Var.: (înv.) venerațiúne s. f.] — Din fr. vénération, lat. veneratio, -onis.