vendetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VENDÉTĂ, vendete, s. f. Act de răzbunare sângeroasă pentru o injurie, un omor, divulgarea unui secret etc., frecvent în Corsica și Sicilia, care se extinde și se transmite asupra tuturor rudelor victimei, obligate să se răzbune cu orice preț;
p. ext. ură puternică, sete de răzbunare nestăpânită. – Din
it. vendetta.