venalitate - explicat in DEX

venalitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VENALITÁTE, (2) venalități, s. f. 1. (Livr.) Însușirea, caracterul a ceea ce este venal. 2. Faptă venală. – Din fr. vénalité.

venalitate (Dicționar de neologisme, 1986)
VENALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este venal, coruptibil. ♦ (La pl.) Fapte de om venal. [Cf. fr. vénalité, lat. venalitas].

venalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VENALITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este venal. 2. faptă venală. (< fr. vénalité)

venalitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
venalitáte (livr.) s. f., g.-d. art. venalitắții; (fapte) pl. venalitắți

venalitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*venalitáte f. (lat. venálitas, -átis). Caracteru de a fi venal.

venalitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
venalitate f. caracterul celor venale.

venalitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VENALITÁTE, (2) venalități, s. f. 1. (Livr.) însușirea, caracterul a ceea ce este venal. 2. Faptă venală. — Din fr. vénalité.