velografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VELOGRAFÍE, velografii, s. f. (
Tipogr.) Procedeu de tipar înalt pentru obținerea de tipare artistice asemănătoare fotografiei. – Din
fr. velographie.velografie (Dicționar de neologisme, 1986)VELOGRAFÍE s.f. (
Poligr.) Procedeu de tipar înalt prin care se obțin tipare de artă asemănătoare cu cele obținute prin fotogravură; autogravură. [Gen.
-iei. / cf. fr.
velographie].
velografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)VELOGRAFÍE s. f. procedeu de tipar înalt prin care se obțin tipare de artă asemănătoare cu cele obținute prin fotogravură; autogravură. (< fr.
vélographie)
velografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VELOGRAFÍE, velografii, s. f. (
Tipogr.) Procedeu de tipar înalt pentru obținerea de tipare artistice asemănătoare fotografiei. — Din
fr. vélographie.