vegetal - explicat in DEX

vegetal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ține de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obține prin pulverizarea cărbunelui de lemn și care are întrebuințări în medicină. – Din fr. végétal.

vegetal (Dicționar de neologisme, 1986)
VEGETÁL, -Ă adj. Al plantelor, propriu plantelor. ♦ Extras din plante. // s.f. Plantă. [Cf. fr. végétal, it. vegetale].

vegetal (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VEGETÁL, -Ă adj. 1. referitor la plante, propriu plantelor. ◊ (s. f.) plantă. 2. extras din plante. (< fr. végétal)

vegetal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vegetál adj. m., pl. vegetáli; f. vegetálă, pl. vegetále

vegetal (Dicționaru limbii românești, 1939)
*vegetál, -ă adj. (mlat. vegetalis). Relativ la plante: regnu vegetal. Care provine saŭ consistă din vegetale: hrană vegetală, pămînt vegetal (format din plante putrezite, bun de cultură). S. n., pl. e. Plantă (copac, tufă, buruĭană, ĭarbă, mușchĭ).

vegetal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vegetal a. 1. privitor la plante: regnul vegetal; 2. care provine, care e tras din plante: substanțe vegetale; pământ vegetal, propriu vegetațiunii. ║ n. plantă, arbore, tot ce crește prin vegetațiune.

vegetal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ține de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obține prin pulverizarea cărbunelui de lemn și care are utilizări în medicină. — Din fr. végétal.