vedrișoară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) VEDRIȘOÁRĂ,vedrișoare, s. f. (Rar) Vedriță. – Vadră + suf. -ișoară.
vedrișoară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) vedrișoáră (rar) (ve-dri-) s. f., g.-d. art. vedrișoárei; pl. vedrișoáre
vedrișoară(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) VEDRIȘOÁRĂ,vedrișoare, s. f. (Rar) Vedriță. — Vadră + suf. -ișoară.