vectorial - explicat in DEX

vectorial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VECTORIÁL, -Ă, vectoriali, -e, adj. Care aparține vectorului, privitor la vector, care folosește vectorii. ◊ Calculul vectorial = ramură a matematicii care se ocupă cu studiul operațiilor făcute cu vectori. [Pr.: -ri-al] – Din fr. vectoriel.

vectorial (Dicționar de neologisme, 1986)
VECTORIÁL, -Ă adj. Referitor la un vector; cu vectori. ◊ Calcul vectorial = ramură a matematicii care operează cu vectori și se ocupă cu studiul proprietăților lor. ♦ (Despre mărimi) A cărui definiție presupune enunțul unui număr, al unei direcții și al unui sens pe această direcție. [Pron. -ri-al. / cf. fr. vectoriel].

vectorial (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VECTORIÁL, -Ă adj. referitor la un vector; prin vectori. ♦ calcul ~ = capitol al matematicii care operează cu vectori și studiază proprietățile și aplicațiile lor; mărime ~ă = mărime fizică având caracteristicile unui vector. (< fr. vectoriel)

vectorial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vectoriál (-ri-al) adj. m., pl. vectoriáli; f. vecto­riálă, pl. vectoriále

vectorial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VECTORIÁL, -Ă, vectoriali, -e, adj. Care aparține vectorului, privitor la vector, care folosește vectorii. ◊ Calculul vectorial = ramură a matematicii care se ocupă cu studiul operațiilor făcute cu vectori. [Pr.: -ri-al] — Din fr. vectoriel.