vază (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VÁZĂ1 s. f. 1. Considerație, stimă, prestigiu, reputație. ◊
Loc. adj. De vază = de frunte, marcant, cunoscut, vestit.
Cu vază = cu trecere, cu prestigiu, important.
2. (Rar) Vedere, văz. – Din
vedea (derivat regresiv).
vază (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VÁZĂ2, vaze, s. f. Vas de flori. – Din
fr. vase.vază (Dicționar de neologisme, 1986)VÁZĂ s.f. Vas de flori. [< fr.
vase].
vază (Marele dicționar de neologisme, 2000)VÁZĂ s. f. vas pentru flori; glastră. (< fr.
vase)
vază (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)váză1 (considerație) s. f., g.-d. art.
vázeivază (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)váză2 (vas) s. f., g.-d. art.
vázei; pl.
vázevază (Dicționaru limbii românești, 1939)váză f. fără pl. (d.
văd, văz, văzut). Considerațiune, stimă, autoritate:
acest învățat are mare vază.vază (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vază f.
1. vedere;
2. fig. autoritate, considerațiune:
om cu mare vază. [Tras din
văz].
vază (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VÁZĂ1 s. f. 1. Considerație, stimă, prestigiu, reputație. ◊
Loc. adj. De vază = de frunte, marcant, cunoscut, vestit.
Cu vază = cu trecere, cu prestigiu, important.
2. (Rar) Vedere, văz. — Din
vedea (derivat regresiv).
vază (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VÁZĂ2, vaze, s. f. Vas de flori. — Din
fr. vase.