vasalitate - explicat in DEX

vasalitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VASALITÁTE s. f. 1. (În evul mediu, în apusul Europei) Ansamblul raporturilor sociale stabilite între membrii societății, pe baza acordării de către seniori vasalilor a unor feude, din care decurgeau obligații reciproce; calitatea de vasal. 2. Situație de dependență politică a unei țări față de alta, cu păstrarea autonomiei. – Din fr. vassalite.

vasalitate (Dicționar de neologisme, 1986)
VASALITÁTE s.f. Situația vasalului. [Cf. fr. vassalité].

vasalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VASALITÁTE s. f. 1. condiția de vasal. 2. sistem feudal bazat pe raportul de dependență între vasal și suzeran. 2. stare de servilitate, de dependență limitată. (< fr. vassalité)

vasalitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vasalitáte s. f., g.-d. art. vasalitắții

vasalitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*vasalitáte f. (fr. vassalité). Starea de vasal.

vasalitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vasalitate f. condițiune de vasal.

vasalitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VASALITÁTE s. f. 1. (în Evul Mediu, în Apusul Europei) Ansamblul raporturilor sociale stabilite între membrii clasei dominante, pe baza acordării de către seniori vasalilor a unor feude, din care decurgeau obligații reciproce; calitatea de vasal. 2. Situație de dependență politică a unei țări față de alta, cu păstrarea autonomiei. — Din fr. vassalité.