varză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VÁRZĂ, verze, s. f. Plantă legumicolă bienală din familia cruciferelor, cu frunze mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formând o căpățână compactă, folosită în alimentație (
Brassica oleracea);
p. ext. mâncare preparată din frunzele acestei plante. ◊
Varză de Bruxelles = varietate de varză cu tulpina înaltă, cu căpățâna mică, de la care se consumă mugurii formați la subsuoara frunzelor (
Brassica oleracea gemmifera).
Varză creață = varietate de varză cu frunzele încrețite și cu căpățâna afânată (
Brassica oleracea sabanda).
Varză roșie = varietate de varză cu frunzele roșii-violete, care se consumă ca salată (
Brassica oleracea rubara). ◊
Expr. (
Fam.)
A face o varză = a încurca lucrurile, a nu face nici o ispravă.
A (se) face (sau
a ajunge, a fi etc.)
varză = (mai ales despre cărți și caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui. –
Lat. vir(i)dia verdețuri.