variometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VARIOMÉTRU, variometre, s. n. 1. (
Elt.) Dispozitiv cu inductanță variabilă care servește la reglarea fină a inductanței unui circuit.
2. Instrument care măsoară viteza de urcare și de coborâre a unui aparat de zbor. [
Pr.:
-ri-o-] – Din
fr. variomètre.variometru (Dicționar de neologisme, 1986)VARIOMÉTRU s.n. 1. Aparat pentru măsurarea variațiilor câmpului magnetic pământesc.
2. Instrument pentru măsurarea modificărilor presiunii atmosferice. ♦ Aparat pentru măsurarea vitezei verticale a avioanelor.
3. Aparat care produce o inductivitate variabilă. [< fr.
variomètre].
variometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)VARIOMÉTRU s. n. 1. aparat pentru măsurarea variațiilor câmpului magnetic pământesc. 2. instrument pentru măsurarea modificărilor presiunii atmosferice. ◊ aparat pentru măsurarea vitezei pe verticală a avioanelor. 3. dispozitiv pentru reglarea fină a inductanței unui circuit. (< fr.
variomètre)
variometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)variométru (-ri-o-me-tru) s. n., art.
variométrul; pl.
variométrevariometru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VARIOMÉTRU, variometre, s. n. 1. (
Elt.) Dispozitiv cu inductanță variabilă care servește la reglarea fină a inductanței unui circuit.
2. Instrument care măsoară viteza de urcare și de coborâre a unui aparat de zbor. [
Pr.:
-n-o-] — Din
fr. variomètre.