văratic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VĂRÁTIC, -Ă, văratici, -ce, adj.,
s. n. I. Adj. De vară, specific verii. ♦ (Despre plante, fructe etc.) Care se dezvoltă, se coace vara; timpuriu.
II. S. n. 1. Locul unde sunt duse oile vara la pășunat.
2. (
Reg.) Taxă pentru pășunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; vărat(
2). [
Var.:
vărátec, -ă adj.,
s. n.] –
Vară +
suf. -atic.