var - explicat in DEX

var (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
var¹ (unitate de măsură) s. m., pl. vari

var (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
var² (material) s. n., (sorturi) pl. váruri

var (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
v-ar pr. + vb. aux. (v-ar vedea)

var (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VAR², vari, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru puterea reactivă. — Din fr., engl. var.

var (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
var n. protoxid de calciu ce se extrage din pietrele calcare supuse la o mare căldură: var stins, care a absorbit apă; var nestins, așa cum iese din cuptor adică lipsit de apă; var alb, apa în care s’a dizolvat varul; var hidraulic, amestecat cu argilă. [Slav. VARŬ].

var (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VAR¹ s. n. Oxid de calciu obținut prin calcinarea rocilor calcaroase (și prin hidratarea lor), folosit ca liant în construcții, ca materie primă în industria chimică etc. ♦ Lapte de var (v. lapte) folosit pentru spoitul pereților caselor. – Din sl. varŭ.

var (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VAR s. m. unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. (< fr., engl. var)

var (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
var s. n. – Oxid de calciu. – Megl. var. Sl. varŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 448; Conev 79), de la variti „a coace”, cf. bg., rus. var, pol. var. – Der. vărar, s. m. (muncitor care lucrează cu var; vînzător de var); vărărie, s. f. (loc cu var); varniță, s. f. (loc cu var, cuptor de var), din sl. varĭnica, cf. bg. varnica; vărnicer, s. m. (vărar); văros, adj. (cu var, cu aspect de var); vărui, vb. (a da cu var); văruială, s. f. (văruit; apă de var).

var (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VAR² s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru puterea reactivă. – Din fr., engl. var.

var (Dicționar de neologisme, 1986)
VAR s.m. (Fiz.) Unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. [Nume dat de ing. român C. Budeanu de la inițialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)].