vaporos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VAPORÓS, -OÁSĂ, vaporoși, -oase, adj. Asemănător (prin finețe) cu vaporii; subțire, diafan, străveziu. ♦ Fără contururi precise; difuz, neclar. – Din
fr. vaporeux, lat. vaporosus.vaporos (Dicționar de neologisme, 1986)VAPORÓS, -OÁSĂ adj. 1. Diafan, fin, subțire.
2. Care nu are limită, contur precis; difuz, neclar. [Cf. fr.
vaporeux, lat.
vaporosus].
vaporos (Marele dicționar de neologisme, 2000)VAPORÓS, -OÁSĂ adj. 1. diafan, fin, subțire. 2. fără contur precis; vag, difuz, neclar. (< fr.
vaporeux, lat.
vaporosus)
vaporos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vaporós adj. m., pl.
vaporóși; f.
vaporoásă, pl.
vaporoásevaporos (Dicționaru limbii românești, 1939)*vaporós adj. (lat.
vaporosus). Plin de vaporĭ, de abur (negură, nourĭ):
aer, cer vaporos. Fig. Care seamănă a abur:
toaletă vaporoasă (de muselină, dantele ș. a.). Neguros, obscur:
stil vaporos. Adv.
A scrie vaporos. V.
aburos.vaporos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vaporos a.
1. aburos;
2. fig. vag, nehotărît:
stil vaporos.vaporos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VAPORÓS, -OÁSĂ, vaporoși, -oase, adj. Asemănător (prin finețe) cu vaporii; subțire, diafan, străveziu. ♦ Fără contururi precise; difuz, neclar. — Din
fr. vaporeux, lat. vaporosus.