vanilat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VANILÁT, -Ă, vanilați, -te, adj. Aromat, parfumat cu vanilie. – Din
fr. vanille.vanilat (Dicționar de neologisme, 1986)VANILÁT, -Ă adj. Aromat, parfumat cu vanilie. [< fr.
vanillé].
vanilat (Marele dicționar de neologisme, 2000)VANILÁT, -Ă adj. aromat, parfumat cu vanilie. (< fr.
vanillé)
vanilat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vanilát adj. m., pl.
vaniláți; f.
vanilátă, pl.
vanilátevanilat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VANILÁT, -Ă, vanilați, -te, adj. Aromat, parfumat cu vanilie. — Din
fr. vanilie.