vandrug - explicat in DEX

vandrug (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VANDRÚG, vandrugi, s. m. Lemn rotund, lung de 3-4 m și despicat în două, folosit la susținerea pereților unei mine. – Din germ. Wanddruck. Cf. drug.

vandrug (Dicționar de neologisme, 1986)
VÁNDRUG s.m. Lemn rotund despicat în două, care susține pereții unei mine. [< germ. Wanddruck].

vandrug (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VÁNDRUG s. m. lemn rotund despicat în două, care susține pereții unei mine. (< germ. Wandruck)

vandrug (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vandrúg s. m., pl. vandrúgi

vandrug (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VANDRÚG, vandrugi, s. m. Lemn rotund, lung de 3-4 m și despicat în două, folosit la susținerea pereților unei mine. [Accentuat și vándrug] — Din germ. Wanddruck. Cf. drug.