vals (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VALS, valsuri, s. n. Dans în măsura de trei timpi, cu mișcări relativ vioaie, care se dansează în perechi; melodie după care se execută acest dans. [
Var.: (
Înv. și
pop.)
valț s. n.] – Din
fr. valse, germ. Walzer.vals (Dicționar de neologisme, 1986)VALS s.n. Dans în trei timpi, care se dansează în perechi; melodia acestui dans. [< fr.
valse, cf. germ.
Walzer].
vals (Marele dicționar de neologisme, 2000)VALS s. n. dans de perechi în măsură ternară în mișcare vioaie, având la bază dansuri populare austriece și germane; melodia corespunzătoare. (< fr.
valse)
vals (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)vals (-suri), s. n. – Dans în măsura de trei timpi. –
Var. valț și
der. Fr. valse, var. din
germ. Walzer (Borcea 217). –
Der. valsa, vb., din
fr. valser; valsator, s. m. (persoană care valsează);
vălțui, vb. (a valsa).
vals (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vals (dans, melodie) s. n., pl.
válsurivals (Dicționaru limbii românești, 1939)*vals n., pl.
urĭ (fr.
valse, d. germ.
walzer, d.
wälzen, a rostogoli. V.
valț). Un frumos dans în treĭ timpurĭ jucat de un cavaler și o damă care se învîrtesc în prejur [!] cînd la dreapta, cînd la stînga. (A te învîrti numaĭ la dreapta, e considerat la noĭ, cu drept cuvînt, ca dizgrațios). Melodia după care se dansează acest dans (¾):
celebrele valsurĭ ale luĭ Waldteufel, Strauss și
Ivanovicĭ. – Valsu se dansa în Provența încă din evu mediŭ și se numea
volta. La Paris s´a dansat întîĭa oară la 1178 și i s´a dat maĭ în colo nume german, deși nu e de origine germană.
vals (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vals n.
1. un fel de danț circular;
2. arie după care se joacă (= fr.
valse).
vals (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VALS, valsuri, s. n. Dans în măsura de trei timpi, cu mișcări relativ vioaie, care se dansează în perechi; melodie după care se execută acest dans. [
Var.: (
înv. și
pop.)
valț s. n.] — Din
fr. valse, germ. Walzer.