văduvi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VĂDUVÍ, văduvesc, vb. IV.
1. Intranz. și
tranz. A rămâne sau a face, a lăsa pe cineva văduv. ♦
Tranz. Fig. A lăsa pe cineva singur, a lipsi pe cineva de ceva.
2. Intranz. A duce viață de văduv. – Din
văduv.