vaccinoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VACCINOTERAPÍE s. f. Metodă de imunizare activă a organismului uman și animal sau de tratare a unor boli prin administrare de vaccinuri. – Din
fr. vaccinothérapie.vaccinoterapie (Dicționar de neologisme, 1986)VACCINOTERAPÍE s.f. (
Med.) Metodă terapeutică bazată pe imunizarea unui organism prin administrarea unor vaccinuri. [Gen.
-iei. / < fr.
vaccinothérapie, cf. lat.
vaccinus – de la vacă, gr.
therapeia – îngrijire].
vaccinoterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)VACCINOTERAPÍE s. f. metodă terapeutică bazată pe inocularea de vaccinuri în doze repetate. (< fr.
vaccinothérapie)
vaccinoterapie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vaccinoterapíe s. f., art.
vaccinoterapía, g.-d.
vaccinoterapíi, art.
vaccinoterapíeivaccinoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VACCINOTERAPÍE s. f. Metodă de imunizare activă a organismului uman și animal sau de tratare a unor boli prin administrare de vaccinuri. — Din
fr. vaccinotherapie.