vătășiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VĂTĂȘÍȚĂ, vătășițe, s. f. 1. Soția vătafului.
2. Femeie care conducea gospodăria unei case boierești, având în supraveghere slugile (de sex feminin).
3. Vorniceasă la nuntă. [
Var.: (
reg.)
vătăjíță s. f.] –
Vătaș +
suf. -iță.vătășiță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vătășíță s. f., g.-d. art.
vătășíței; pl.
vătășíțevătășiță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VĂTĂȘÍȚĂ, vătășițe, s. f. 1. Soția vătafului.
2. Femeie care conducea gospodăria unei case boierești, având în supraveghere slugile (de sex feminin).
3. Vorniceasă la nuntă. [
Var.: (
reg.)
vătăjíță s. f.] —
Vătaș +
suf. -
iță.