vărzare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VĂRZÁRE, vărzări, s. f. Plăcintă umplută cu varză, cu ceapă, mărar, știr etc. –
varză +
suf. -are.vărzare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vărzáre s. f., g.-d. art.
vărzắrii; pl.
vărzắrivărzare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vărzare f. Mold. plăcintă cu varză bine fiartă și prăjită în untdelemn și ceapă (vărzările se fac prin posturi și pe la ajunuri):
de plăcinte râde gura, de vărzare și mai tare CR.
vărzare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VĂRZÁRE, vărzări, s. f. Plăcintă umplută cu varză, cu ceapă, mărar, știr etc. —
Varză +
suf. -
are.