vădan - explicat in DEX

vădan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VĂDÁN, -Ă, vădani, -e, adj., s. m. și f. (Pop.) Văduv (1). – Văduv (înv. „văduv” < lat.) + suf. -an.

vădan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vădán (pop.) adj. m., s. m., pl. vădáni; adj. f., s. f. vădánă, pl. vădáne

vădan (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
vădán, -i, s.m. – Văduv. Vădan, nume de fam. – Din văduv + -an.

vădan (Dicționaru limbii românești, 1939)
vădán, -ă adj. și s. (din vrom. văduŭ, văduŭă cu sufixu -an). Pop. Văduv (în Adev. Lit. 1939, 8 Ian. 3,3, Bz.). – În est numaĭ fem. vadană.

vădan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VĂDÁN, -Ă, vădani, -e, adj., s. m. și f. (Pop.) Văduv (1). — Văduu (înv., „văduv”<lat.) + suf. -an.