văcăreasă(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) VĂCĂREÁSĂ,văcărese, s. f. Văcăriță. – Văcar + suf. -easă.
văcăreasă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) văcăreásă s. f., g.-d. art. văcărései; pl. văcărése
văcăreasă(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) VĂCĂREÁSĂ,văcărese, s. f. Văcăriță. — Văcar + suf. -easă.