vâlnic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VẤLNIC, vâlnice, s. n. 1. Fotă încrețită în talie și despicată în față, care aparține portului popular oltenesc.
2. Pânză țărănească subțire; învelitoare de cap făcută din astfel de pânză; văl. – Din
bg. vălnenik.vâlnic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VẤLNIC, vâlnice, s. n. 1. Fotă încrețită în talie și despicată în față, care aparține portului popular oltenesc.
2. Pânză țărănească subțire; învelitoare de cap făcută din astfel de pânză; văl. — Din
bg. vălnenik.