uvular - explicat in DEX

uvular (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire.

uvular (Dicționar de neologisme, 1986)
UVULÁR, -Ă adj. Referitor la uvulă, al uvulei. ♦ (Fon.; despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, cu vibrarea uvulei. [Cf. fr. uvulaire, it. uvulare].

uvular (Marele dicționar de neologisme, 2000)
UVULÁR, -Ă adj. 1. al uvulei. 2. (fon.; despre sunete) care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, cu vibrarea uvulei. (< fr. uvulaire)

uvular (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre

uvular (Dicționaru limbii românești, 1939)
*uvulár, -ă adj. (d. úvula, numele latin științific al omușoruluĭ, dim. d. uva, poamă, strugure). Anat. De la omușor.

uvular (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. Care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. — Din fr. uvulaire.