ursar - explicat in DEX

ursar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
URSÁR, ursari, s. m. Bărbat care umblă cu urși dresați și îi pune să joace. – Urs + suf. -ar.

ursar (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
URSÁR (‹ urs) s. m. (Rar) Persoană (de obicei de etnie romă) care are urși dresați pe care îi pune să joace, dând un fel de spectacole prin sate. În România au existat u., cu deosebire în sec. 19 și în prima jumătate a sec. 20, după care aceste spectacole au fost interzise iar urșii eliberați. Sporadic se mai practică în țări din Pen. Balcanică, dar se fac eforturi pentru eliminarea lor.

ursar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
URSÁR, ursari, s. m. (Înv.) Bărbat (de obicei țigan) care avea urși dresați pe care îi punea să joace. – Urs + suf. -ar.

ursar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ursár s. m., pl. ursári

ursar (Dicționaru limbii românești, 1939)
ursár m. Țigan care umblă cu ursu.

ursar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ursar m. țigan care crește urși tineri pe cari îi învață să joace.