uranografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)URANOGRAFÍE s. f. Descriere a cerului. – Din
fr. uranographie.uranografie (Dicționar de neologisme, 1986)URANOGRAFÍE s.f. Descriere a cerului. [Gen.
-iei. / < fr.
uranographie, cf. gr.
ouranos – cer,
graphein – a descrie].
uranografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)URANOGRAFÍE s. f. descriere a cerului. (< fr.
uranographie)
uranografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)uranografíe (-no-gra-) s. f.,
art. uranografía, g.-d. uranografíi, art. uranografíeiuranografie (Dicționaru limbii românești, 1939)*uranografíe f. (vgr.
uranós, cer, firmament, și
-grafie). Știința descrieriĭ ceruluĭ.
uranografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)URANOGRAFÍE s. f. Descriere a cerului. — Din
fr. uranographie.