unulea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÚNULEA, ÚNA num. ord. (Precedat de
art. „al”, „a”; în numerale ordinale compuse, indicând unitatea care urmează după zeci, sute, mii etc.; de obicei adjectival)
A treizeci și una pagină. –
Unu + le + a.unulea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ÚNULEA, ÚNA num. ord. (Precedat de
art. „al”, „a”; în numerale ordinale compuse, indicând unitatea care urmează după zeci, sute, mii etc.; de obicei adjectival)
A treizeci și una pagină. —
Unu +
le +
a.