unsprezece (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÚNSPREZECE num. card. Număr care are în numărătoare locul între 10 și 12 și care se indică prin cifrele 11 sau XI. ◊ (Adjectival)
Are unsprezece ani. (Eliptic, indicând ora, ziua etc.)
Azi suntem în unsprezece. ◊ (Substantivat,
m.)
Scrie un unsprezece. ♦ (Cu valoare de
num. ord.)
Capitolul unsprezece. ◊ (Formează numeralul adverbial corespunzător)
De unsprezece ori. ◊ (Precedat de „câte”, formează numeralul distributiv corespunzător)
Câte unsprezece părți. –
Un + spre + zece.unsprezece (Dicționar de argou al limbii române, 2007)unsprezece s. invar. echipă de fotbal.
unsprezece (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)únsprezece num.;
11/XIunsprezece (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ÚNSPREZECE num. card. Număr care are în numărătoare locul între 10 și 12 și care se indică prin cifrele 11 sau XI. ◊ (Adjectival)
Are unsprezece ani. (Eliptic, indicând ora, ziua etc.)
Azi suntem în unsprezece. ◊ (Substantivat,
m.)
Scrie un unsprezece. ◊ (Cu valoare de
num. ord.)
Capitolul unsprezece. ◊ (Formează numeralul adverbial corespunzător)
De unsprezece ori. ◊ (Precedat de „câte”, formează numeralul distributiv corespunzător)
Câte unsprezece părți. —
Un +
spre +
zece.unsprezece (Dicționaru limbii românești, 1939)ún-spre-zece num. Zece plus unu. – Pop. și
unsprece.