unicarpelar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNICARPELÁR, -Ă, unicarpelari, -e, adj. (
Bot.; despre fructe sau ovare) Care are o singură carpelă. –
Uni1- +
carpelă +
suf. -ar.unicarpelar (Dicționar de neologisme, 1986)UNICARPELÁR, -Ă adj. Cu o singură carpelă. [Cf. fr.
unicarpellaire].
unicarpelar (Marele dicționar de neologisme, 2000)UNICARPELÁR, -Ă adj. (despre fructe, ovare) cu o singură carpelă. (< fr.
unicarpellaire)
unicarpelar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)unicarpelár adj. m.,
pl. unicarpelári; f. unicarpeláră, pl. unicarpeláreunicarpelar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UNICARPELÁR, -Ă, unicarpelari, -e, adj. (
Bot.; despre fructe sau ovare) Care are o singură carpelă. —
Uni1- +
carpelă +
suf. -
ar.