undit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNDÍT s. n. Undire. –
V. undi1.undit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)undít (rar)
s. n.undit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UNDÍT s. n. (Rar) Undire. —
V. undi1.