undițar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNDIȚÁR, undițari, s. m. (Rar) Pescar cu undița. –
Undiță +
suf. -ar.undițar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)undițár (rar)
s. m.,
pl. undițáriundițar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UNDIȚÁR, undițari, s. m. (Rar) Pescar cu undița. —
Undiță +
suf. -
ar.