umed (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÚMED, -Ă, umezi, -de, adj. 1. Care a stat într-un lichid sau a fost acoperit sau stropit cu un lichid și nu s-a uscat încă; jilav; umezit. ♦ Igrasios. ♦ (Despre atmosferă, aer, mediu) încărcat cu vapori de apă.
2. (Despre ochi) Plin de lacrimi, înlăcrimat;
p. ext. lucitor, strălucitor; galeș, duios. –
Lat. humidus.umed (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)úmed (-dă), adj. – Jilav, neuscat. –
Istr. umid. Lat. hūmĭdus (Pușcariu 1802; REW 4233),
cf. it. umido. –
Der. umedos, adj. (umed, jilav);
umezi, vb. (a deveni sau a face să devină umed, a înmuia, a stropi);
umezeală (
var. umejune, umegiune),
s. f. (umiditate).
umed (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)úmed adj. m.,
pl. úmezi; f. úmedă, pl. úmedeumed (Dicționaru limbii românești, 1939)úmed, -ă adj. (lat.
húmidus, ûmĭdus). Care conține puțină apă, igrasios [!]:
casele umede cauzează reumatizm [!], aer umed. Ochĭ umezĭ, ochĭ plinĭ de lacrămĭ [!]. V.
ud, jilav, reavăn.umed (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)umed a.
1. care ține de natura apei;
2. îmbibat, încărcat cu aburi de apă:
loc umed, aer umed. [Lat. HUMIDUS].
umed (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ÚMED, -Ă, umezi, -de, adj. 1. Care a stat într-un lichid sau a fost acoperit sau stropit cu un lichid și nu s-a uscat încă; jilav; umezit. ♦ Igrasios. ♦ (Despre atmosferă, aer, mediu) încărcat cu vapori de apă.
2. (Despre ochi) Plin de lacrimi, înlăcrimat;
p. ext. lucitor, strălucitor; galeș, duios. —
Lat. humidus.