ultragiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ULTRAGIÉRE, ultragieri, s. f. Acțiunea de
a ultragia și rezultatul ei; ofensare, jignire, insultare. [
Pr.:
-gi-e-] –
V. ultragia.ultragiere (Dicționar de neologisme, 1986)ULTRAGIÉRE s.f. Acțiunea de a ultragia și rezultatul ei; insultare, ofensare; ultraj. [Pron.
-gi-e-. / <
ultragia].
ultragiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ultragiére (-gi-e-) s. f.,
g.-d. art. ultragiérii; pl. ultragiériultragiere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ULTRAGIÉRE, ultragieri, s. f. Acțiunea de
a ultragia și rezultatul ei; ofensare, jignire, insultare. [
Pr.: -
gi-e-] —
V. ultragia.