tăfâlcă(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TĂFẤLCĂ,tăfâlci, s. f. (Reg.) Traistă, săculeț. – Et. nec.
tăfâlcă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) tăfấlcă (reg.) s. f., g.-d. art. tăfấlcii; pl. tăfấlci
tăfâlcă(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TĂFẤLCĂ,tăfâlci, s. f. (Reg.) Traistă, săculeț. — Et. nec.