târzielnic - explicat in DEX

târzielnic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TÂRZIÉLNIC, -Ă, târzielnici, -ce, adj. (Și substantivat) Care întârzie; fig. greoi, încet, leneș. [Pr.: -zi-el-] – Târziu + suf. -elnic.

târzielnic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
târziélnic (rar) (-zi-el-) adj. m., pl. târziélnici; f. târziélnică, pl. târziélnice

târzielnic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TÂRZIÉLNIC, -Ă, târzielnici, -ce, adj. (Rar; și substantivat) Care întârzie; fig. greoi, încet, leneș. [Pr.: -zi-el-] — Târziu + suf. -elnic.