tânjală - explicat in DEX

tânjală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TÂNJÁLĂ, tânjeli, s. f. Un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari. ◊ Expr. A se lăsa pe tânjală = a) (despre animale de tracțiune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tânjală); b) (despre oameni) a lucra încet, cu lene; a neglija sau a amâna lucrul. – Et. nec.

tânjală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tânjálă s. f., g.-d. art. tânjélii; pl. tânjéli

tânjală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
tânjală f. Mold. al doilea proțap legat de oiște când se înjugă patru boi: n-an pe tânjală CR. a se lăsa pe tânjală, a se da lenei: cată de nu te lăsă pe tânjală Cr. [Slav. *TẼJELI (cf. rus. TĬAJELĬ, tânjală)].

tânjală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TÂNJÁLĂ, tânjeli, s. f. Un fel de proțap care se foloșește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari. ◊ Expr. A se lăsa pe tânjală = a) (despre animale de tracțiune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tânjală); b) (despre oameni) a lucra încet, cu lene; a neglija sau a amâna lucrul. — Et. nec.