turtea (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)turteá,
turtéle, s.f. (înv.)
1. rotiță de fus.
2. ceapa ciorii; tătăișă.
turtea (Dicționaru limbii românești, 1939)turteá și
turtícă f., pl.
ele (dim. d.
turtă saŭ lat. pop.
turtĕlla). Rotiță de fus, prisnel ? (Unde ?). Tătăișă (Trans.).
turteà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)turteà f.
1. rotiță de fus;
2. Bot. tătăișă.