turnus (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TÚRNUS, turnusuri, s. n. Interval de timp în care se efectuează complet un anumit proces, o anumită operație de deplasare; grafic de serviciu. – Din
germ. Turnus.turnus (Dicționar de neologisme, 1986)TÚRNUS s.n. Interval de timp în care se efectuează complet un anumit proces, o anumită operație de deplasare; grafic de serviciu. [< germ.
Turnus, it.
turno, cf. lat.
turnus – instrument pentru întors].
turnus (Marele dicționar de neologisme, 2000)TÚRNUS s. n. interval de timp în care se efectuează complet un anumit proces, o anumită operație de deplasare; grafic de serviciu. (< germ.
Turnus)
turnus (Mic dicționar mitologic greco-roman, 1969)Turnus, fiul lui Daunus și al Veniliei și rege al rutulilor. S-a luptat cu Aeneas pentru mîna Laviniei și a pierit, ucis în luptă (v. și
Aeneas).
turnus (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TÚRNUS, turnusuri, s. n. Interval de timp în care se efectuează complet un anumit proces, o anumită operație de deplasare; grafic de serviciu. — Din
germ. Turnus.