turbosuflantă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TURBOSUFLÁNTĂ, turbosuflante, s. f. Suflantă cu rotor. – Din
fr. turbosoufflante.turbosuflantă (Dicționar de neologisme, 1986)TURBOSUFLÁNTĂ s.f. Suflantă cu viteză mare de rotație. [Cf. fr.
turbosoufflante].
turbosuflantă (Marele dicționar de neologisme, 2000)TURBOSUFLÁNTĂ s. f. suflantă cu rotor de mare viteză de rotație, acționată de o turbină cu vapori sau cu gaze. (< fr.
turbosouflante)
turbosuflantă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TURBOSUFLÁNTĂ, turbosuflante, s. f. Suflantă cu rotor. — Din
fr. turbo-soufflante.