turbos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TURBÓS, -OÁSĂ, turboși, -oase, adj. (Despre terenuri, locuri) Cu turbă
1. –
Turbă1 +
suf. -os.turbos (Marele dicționar de neologisme, 2000)TURBÓS, -OÁSĂ adj. (despre soluri, mlaștini) în care se formează turba; (despre plante) care crește în turbării. (< fr.
turbeaux)
turbos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TURBÓS, -OÁSĂ, turboși, -oase, adj. (Despre terenuri, locuri) Cu turbă
1. —
Turbă1 +
suf. -
os.turbos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TURBÓS, -OÁSĂ, turboși, -oase, adj. (Despre terenuri, locuri) Cu turbă
1. –
Turbă1 +
suf. -os.