turbincă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TURBÍNCĂ, turbinci, s. f. (
Înv.) Sac soldățesc pentru merinde. – Din
ucr. torbynka.turbincă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)turbíncă (-ci), s. f. – Sac soldățesc, traistă.
Rus. torbinka (Tiktin). În
Mold.turbincă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)turbíncă (
înv.)
s. f.,
g.-d. art. turbíncii; pl. turbínciturbincă (Dicționaru limbii românești, 1939)turbíncă f., pl.
ĭ (rut.
torbinka, dim. d.
tórba, torbă). Cuv. întrebuințat de Creangă într´o poveste în care un Rus zice Morțiĭ și dracilor
pașol na turbinca, „pașol în torbă”, unde-ĭ și închide Rusu.
turbincă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)turbincă f. Mold. torbă mică (CR.). [Rus. TORBINKA].
turbincă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TURBÍNCĂ, turbinci, s. f. (
înv.) Sac soldățesc pentru merinde. — Din
ucr. torbynka.