tundere - explicat in DEX

tundere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TÚNDERE, tunderi, s. f. 1. Acțiunea de a (se) tunde și rezultatul ei. 2. Operație de finisare a țesăturilor cu ajutorul unor mașini speciale, pentru a le uniformiza și netezi. – V. tunde.

tundere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
túndere s. f., g.-d. art. túnderii; pl. túnderi

tundere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TUNDÉRE, tunderi, s. f. 1. Acțiunea de a (se) tunde și rezultatul ei. 2. Operație de finisare a țesăturilor cu ajutorul unor mașini speciale, pentru a le uniformiza și netezi. — V. tunde.