tubiform (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TUBIFÓRM, -Ă, tubiformi, -e, adj. Care are forma unui tub. – Din
fr. tubiforme.tubiform (Dicționar de neologisme, 1986)TUBIFÓRM, -Ă adj. În formă de tub; tubular. [< fr.
tubiforme].
tubiform (Marele dicționar de neologisme, 2000)TUBIFÓRM, -Ă adj. tubular; tubuliform. (< fr.
tubiforme)
tubiform (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tubifórm adj. m.,
pl. tubifórmi; f. tubifórmă, pl. tubifórmetubiform (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TUBIFÓRM, -Ă, tubiformi, -e, adj. Care are forma unui tub. — Din
fr. tubiforme.