tuberculos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TUBERCULÓS, -OÁSĂ, tuberculoși, -oase, adj.,
s. m. și
f. Bolnav de tuberculoză. – Din
fr. tuberculeux.tuberculos (Dicționar de neologisme, 1986)TUBERCULÓS, -OÁSĂ adj., s.m. și f. (Bolnav) de tuberculoză; ofticos, ftizic. [< fr.
tuberculeux].
tuberculos (Marele dicționar de neologisme, 2000)TUBERCULÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. 1. (bolnav) de tuberculoză; ftizic. 2. (despre plante) cu numeroși tuberculi. (< fr.
tuberculeux)
tuberculos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tuberculós adj. m.,
s. m.,
pl. tuberculóși; adj. f.,
s. f. tubeculoásă, pl. tuberculoásetuberculos (Dicționaru limbii românești, 1939)*tuberculós, -oásă adj. (d.
tubércul; fr.
-leux).
Bot. Care are tubercule:
rădăcină tuberculoasă (ca a cartofuluĭ).
Med. Care are tubercule morbide:
plămînĭ tuberculoșĭ. S. m. și f. Ftizie, ofticos, atacat.
tuberculos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)tuberculos a.
1. care e de natura tuberculelor;
2. ce conține tubercule. ║ m. ftizie.
tuberculos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TUBERCULÓS, -OÁSĂ, tuberculoși, -oase, adj.,
s. m. și
f. Bolnav de tuberculoză. — Din
fr. tuberculeux.